Cuvânt înainte

Avem onoarea şi bucuria de a vă prezenta o carte de psihoterapie integrativă care constituie o lucrare de referinţă în domeniu şi care poate oferi cititorilor români, fundamentele înţelegerii şi aplicării în practica terapeutică a elementelor specifice psihoterapiei integrative.
Apărută în Marea Britanie sub auspiciile prestigioasei edituri Macmillan, precum şi în alte ţări din Europa, acum şi în România, ea constituie un eveniment editorial mult aşteptat de comunitatea psihoterapeutică interesată de abordarea integrativă.
„Introducere în psihoterapia integrativă” este o lucrare de specialitate, autorii săi situându-se printre fondatorii mişcării de integrare în psihoterapie europeană, doi teoreticieni cu o vastă experienţă clinică care ne propun o rafinată şi profundă abordare teoretică, îmbogăţită şi susţinută de o incursiune în partea practică a intervenţiei psihoterapeutice efectuată într-o manieră integrativă ceea ce îi oferă acestei lucrări, într-un stil comprehensiv şi accesibil, caracterul ştiinţific, dorit de orice demers descriptiv de acest gen.
Lucrarea de faţă constituie un ghid pentru profesionişti, destinat limpezirii strategiilor de gândire în abordarea coerentă a teoriei şi a metodologiei prezentate, fiind foarte bine documentată în ceea ce priveşte psihoterapia integrativă. Oferind cititorilor un cadru pentru integrare, bazat pe co-crearea relaţiei terapeutice, cartea evidenţiază creativitatea şi flexibilitatea abordarii relationale integrative, ce poate fi adaptată la unicitatea fiecărui context terapeutic şi putând astfel răspunde nevoilor clientului, în fiecare moment al intervenţiei.
Deşi esenţial teoretică, ea permite iniţierea în ceea ce înseamnă integrativism. Fiind rezultatul unei experienţe clinice bogate, conţine descrierea cu acurateţe şi claritate a studiilor de caz ce ilustrează experimentările efectuate în câmpul abordării integrative şi folosite în intervenţiile terapeutice prezentate, integrând în acest demers, importanţa rolului clientului ca şi arhitect al schimbării. Din această perspectivă, recomandăm cartea nu numai specialiştilor, studenţilor cât şi clienţilor interesaţi de studierea mecanismelor şi proceselor aflate dincolo de cortina cadrului clinic din cabinetul de psihoterapie.
Oferind o abordare completă şi coerentă, începând cu elemente de istorie filozofică descrie componentele esenţiale ale psihoterapiei integrative, continuând cu prezentarea teoretică a modelului relaţional specific propus, ilustrat prin prezentarea de cadre de lucru, până la descrierea competenţelor în formarea psihoterapeuţilor integrativi, cartea este străbătută de filonul experienţei indubitabile a celor doi autori, autorităţi remarcabile ale vieţii psihoterapeutice europene.
Dr. Ken Evans este Doctor în Programe de Psihoterapie, deţine certificare europeană E.A.P., E.A.G.T., E.A.I.P. şi în prezent conduce împreună cu Joanna Hewitt Evans Institutul European pentru Studii Psihoterapeutice EUROIPS, în Normandia, Franţa. Este consultant principal la Institutul de Formare în Psihoterapie Integrativă Scarborough U.K., formator invitat la Centre de Formare Europeană şi facilitează Masterclasses pentru terapeuţi experimentaţi în U.K. şi Franţa. Dr. Ken Evans este invitat la prestigioase universităţi şi instituţii din Europa unde predă şi conduce seminarii psihoterapeutice. Acum predă împreună cu soţia sa Joanna cursuri de psihoterapie în România, atât la Asociaţia Romană de Psihoterapie Integrativă cât şi la Institutul Român de Psihoterapie Integrativă. Domnul Ken Evans este Supervizor pentru programul de formare în psihoterapie integrativă în cadrul Asociaţiei Române de Psihoterapie Integrativă, acreditat de către Colegiul Psihologilor din România.
Ken Evans este deţinătorul a câtorva funcţii de prestigiu în viaţa Psihoterapiei Europene: Preşedinte al Asociaţiei Europene de Psihoterapie (E.A.P) între anii 1994-1995, iar între anii 2002-2008 Preşedinte al Asociaţiei Europene pentru Gestalt-Terapie (E.A.G.T.). Este Preşedintele fondator (1996-1999) al Asociaţiei Europene de Psihoterapie Integrativă (E.A.I.P.).
În prezent, Dr. Ken Evans face parte din conducerea E.A.I.P., şi în septembrie 2007 a fost ales “Fellow” al E.A.I.P. În februarie 2010 a fost decernat cu un certificat pentru remarcabila sa contribuţie în UKCP şi serviciile pentru psihoterapie de către Consiliul Marii Britanii de psihoterapie.
Este interesat în explorarea relaţiei dintre spiritualitate şi psihoterapie în practica clinică şi cadre organizaţionale precum şi de probleme legate de Drepturile Omului şi Responsabilitatea Socială.
Actualmente, Ken Evans este membru al Societăţii Regale de Artă.
A scris numeroase articole şi cărţi şi este co-editor la Jurnalul European de Cercetare a Calităţii în Psihoterapie. În prezent este co-autor cu Linda Finlay al cărţii: „Relational Centred Research for Psychotherapists”, ce a fost publicată la editura Wiley-Blackwell în septembrie 2009.
Profesor Maria C. Gilbert. M.A. este psiholog clinician, specialist în Psihoterapie Integrativă cu certificare U.K.C.P. şi E.A.P., trainer executiv acreditat A.P.E.C.S.
Lucrează ca formator, supervizor, psihoterapeut şi consultant organizaţional.
În prezent, este Preşedinte al Departamentului Integrativ de supervizare şi al programelor de supervizare a diplomelor în Institutul Metanoia în West London, unde are o activitate de multi ani.
Ken Evans şi Maria Gilbert sunt preocupaţi şi implicaţi în activităţi de promovare şi dezvoltare a trainingurilor de Psihoterapie Integrativă în Europa fiind ambasadorii eleganţei stilului terapeutic şi a rafinamentului în abordarea integrativă, dublate de forţa unor standarde înalte ale practicii terapeutice în care onorează diversitatea şi unicitatea fiecărei culturi şi ale fiecărei persoane.
Împreună sunt co-autori a două cărţi: “Psychotherapy Supervision: An Integrative Relational Approach to Psychotherapy Supervision” (acum publicată în 5 limbi) care va apărea în curând şi în România şi „An Introduction to Integrative Psychotherapy”.
Având un stil clar în care se aude vocea competenţei, experienţa şi legitimitatea autorilor transpare clar într-o manieră profesionistă, făcând posibilă transformarea cărţii de faţă într-un veritabil instrument de lucru atât pentru studenţii în formare cât şi pentru terapeuţii care deja practică psihoterapia.

psih. Gina Chiriac,
Preşedinte al Asociaţiei Romane de Psihoterapie Integrativă

Norme metodologice de aplicare a legii 213/2004 Copsi

Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica
Legislatie psihoterapie

CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art 1. - Prezentele norme metodologice, denumite in continuare norme, reglementeaza punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, denumita in continuare lege.
Art 2. - Prin psiholog cu drept de libera practica, denumit in continuare psiholog, se inteleg persoanele prevazute la art. 2 alin (1) din lege care au absolvit o institutie de invatamant superior cu diploma de licenta in psihologie sau asimilata si desfasoara, potrivit atestarilor dobandite, tipurile de activitati enumerate la art. 5 din lege.
Art 3. - Prin diploma de licenta asimilata, in sensul art. 2 alin. (2) din lege se inteleg:
a) actele emise de institutiile de invatamant superior care atesta absolvirea, pana in anul 1990 inclusiv, a unei facultati de filosofie, filosofie - istorie sau din domeniul stiintelor socio-umane;
b) diplomele si diplomele de licenta eliberate de o institutie de invatamant superior acreditata, incepand cu anul 1991, pentru una din specializarile: psihosociologie, psihopedagogie speciala si psihologie, in conditiile dublei specializari.
Art 4. - Pentru a fi atestate ca psiholog persoanele aflate in situatia prevazuta la art. 3, lit. a), trebuie sa indeplineasca, cumulativ, si conditia desfasurarii unor activitati prevazute la art. 5 din lege pe o perioada de minimum 10 ani, dovedita prin documente legalizate.
Art 5. - Absolventii facultatilor din domeniul socio-psiho-pedagogie dupa anul 1991, care la data intrarii in vigoare a legii exercitau legal functia de psiholog, dovedita cu documente legalizate, pot solicita atestatul de libera practica urmand procedurile specifice de atestare stabilite prin prezentele norme.
Art 6. - In exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta, psihologul este independent profesional si nu poate fi supus nici unei ingradiri sau presiuni de orice tip, fiind protejat de lege impotriva acestora.
Art 7. - (1) Prin independenta profesionala a psihologului este garantata exercitarea activitatilor prevazute la art. 5 din lege, potrivit competentelor pentru care a fost atestat, fara nici o ingerinta in ceea ce priveste aplicarea cunostintelor sale profesionale, cu respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica si a legilor in vigoare.
(2) Independenta profesionala in exercitarea actului psihologic confera, potrivit legii, dreptul de initiativa si decizie, cu asumarea integrala a raspunderii pentru calitatea acestuia.
Art 8. - (1) In situatia in care tipurile de activitati prevazute la art. 5 din lege, toate sau unele din acestea, sunt desfasurate in echipa raspunderea pentru actele psihologice apartine psihologului coordonator al echipei si psihologului care desfasoara direct actul psihologic.
(2) In situatiile in care coordonatorul echipei nu este psiholog raspunderea pentru actele psihologice revine psihologului care desfasoara direct actul psihologic.
Art 9. - (1) Psihologul este obligat sa pastreze confidentialitatea in legatura cu faptele si informatiile despre care a luat cunostinta in exercitarea atributiilor profesionale, fiind interzisa utilizarea in interes personal sau in beneficiul unui tert a informatiilor dobandite in exercitarea actului psihologic.
(2) Rezultatele evaluarilor psihologice pot fi prezentate unei terte persoane, numai cu acordul persoanei evaluate si cuprind informatii relevante in raport cu scopul urmarit, fara a se motiva concluziile, potrivit prevederilor Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica.
(3) In situatiile in care, potrivit legii, psihologul este obligat sa dezvaluie aspecte cuprinse in confidentialitatea actului psihologic, aceasta nu constituie o abatere.
(4) Confidentialitatea actului psihologic persista si dupa incheierea relatiilor profesionale cu beneficiarul.
(5) Psihologul raspunde disciplinar pentru incalcarea confidentialitatii actului psihologic, potrivit Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica si Codului de procedura disciplinara.
CAPITOLUL II
Dobandirea dreptului de libera practica
Art 10. - Obtinerea atestatului de libera practica, in oricare dintre formele prevazute la art. 10 din lege, presupune parcurgerea urmatoarelor etape, a caror succesiune este obligatorie:
a) depunerea dosarului la comitetul filialei de care apartine solicitantul, verificarea continutului si conformitatii si inaintarea acestuia la Comitetul director;
b) analizarea dosarului de catre comisia aplicativa, potrivit procedurilor specifice fiecarei comisii, reglementate prin prezentele norme;
c) parcurgerea de catre psihologul solicitant a procedurilor specifice fiecarei comisii aplicative;
d) sustinerea de catre presedintele comisiei aplicative, in cadrul Comitetului director, a propunerii de eliberare/neeliberare a atestatului in domeniul de specializare solicitat;
e) eliberarea de catre Comitetul director a atestatului de psiholog cu drept de libera practica, in situatia in care sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, de prezentele norme metodologice si de documentele aprobate de Conventia Nationala a psihologilor din Romania.
Art 11. - Dosarul pentru obtinerea atestatului de libera practica trebuie sa cuprinda:
a) cerere tip adresata Comitetului director;
b) copie de pe actul de identitate;
c) copii legalizate de pe actele de studii si anexele acestora;
d) certificat de cazier judiciar;
e) copie de pe certificatul de casatorie sau de pe hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila de divort, dupa caz;
f) certificat medical eliberat in conditiile legii;
g) copii legalizate de pe documente care atesta absolvirea unor stagii, cursuri de specializare si alte forme de perfectionare;
h) copii legalizate de pe carnetul de munca ori contractul individual de munca, iar pentru psihologii din structurile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale adeverinte care sa ateste vechimea in munca si in specialitate;
i) extras din fisa de post - numai pentru obtinerea atestatului de libera practica in conditiile art. 13 lit. b), din prezentele norme.
j) curriculum vitae si lista manifestarilor stiintifice la care a participat, a comunicarilor stiintifice prezentate, a articolelor si cartilor de specialitate publicate;
k) dovada achitarii taxelor necesare acoperirii costurilor atestarii profesionale.
Art 12. - (1) Dupa primirea dosarului si verificarea conformitatii acestuia, Comitetul filialei il transmite, in termen de maximum 10 zile lucratoare de la depunere, la secretariatul Comitetului director.
(2) Prin conformitate in sensul alin. (1) se intelege verificarea existentei in dosar a documentelor prevazute la art. 11 din prezentele norme metodologice;
(3) Secretariatul Comitetului director inregistreaza dosarul si comunica solicitantului data cand a fost programat pentru sustinerea procedurilor de atestare in fata comisiei aplicative competenta.
Art 13. - (1) Atestatul de psiholog cu drept de libera practica se poate obtine in baza:
a) formarii profesionale conform standardelor stabilite prin hotarare de catre Comitetul director;
b) experientei profesionale dovedite.
(2) Comisiile aplicative stabilesc criteriile de accedere in fiecare dintre cele doua modalitati de obtinere a atestatului.
Art 14. - In exercitarea profesiei de psiholog sunt recunoscute trei trepte de specializare:
a) psiholog practicant;
b) psiholog specialist;
c) psiholog principal.
Art 15. - (1) Comisia de Psihologie Clinica si Psihoterapie desfasoara proceduri si activitati specifice de evaluare in vederea atestarii dreptului de libera practica al psihologilor in urmatoarele specialitati:
a) psihologie clinica;
b) consiliere psihologica;
c) psihoterapie.
(2) Competenta in specialitatea psihoterapie poate fi dobandita si de absolventi ai facultatilor de medicina generala (medicii psihiatri), asistenta sociala, filozofie, pedagogie, teologie cu conditia completarii studiilor universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin hotarare a Comitetului director, precum si formarii complementare potrivit cerintelor prevazute de prezente norme.
(3) Psihologul atestat in specialitatea psihoterapie are si toate competentele psihologului atestat in specialitatea consiliere psihologica, pe trepte similare de specializare.
Art 16. - Comisia de psihologia muncii, transporturilor si serviciilor desfasoara proceduri si activitati specifice de evaluare in vederea atestarii dreptului de libera practica al psihologilor in urmatoarele specialitati:
a) psihologia muncii si organizationala;
b) psihologia transporturilor;
c) psihologia aplicata in servicii.
Art 17. - Comisia de psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala desfasoara proceduri si activitati specifice de evaluare in vederea atestarii dreptului de libera practica al psihologilor in urmatoarele specialitati:
a) psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala;
b) psihopedagogie speciala.
Art 18. - (1) Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala desfasoara proceduri si activitati specifice de evaluare in vederea atestarii dreptului de libera practica al psihologilor in urmatoarele specialitati:
a) psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale;
b) psihologie judiciara - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf.
(2) Competenta in specialitatea Psihologie judiciara - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf poate fi obtinuta si de catre absolventii facultatilor de drept cu conditia completarii studiilor universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin hotarare a Comitetului director, precum si formarii complementare potrivit cerintelor prezentelor norme.
(3) Psihologul atestat in specialitatea psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale are si toate competentele psihologului atestat in specialitatea psihologia muncii si organizationala, pe trepte similare de specializare.
Art 19. - Competentele psihologilor pe treptele de specializare prevazute la art. 14 si pentru fiecare specialitate se stabilesc prin hotarare a Comitetului director la propunerea fiecarei Comisii aplicative.
Art 20. - Competentele psihologilor se obtin prin programe universitare la nivel de Licenta, Masterat sau Doctorat si prin programe de formare complementara organizate in conditiile stabilite prin prezentele norme.
Art 21. - In vederea obtinerii atestatului de psiholog in fiecare treapta de specializare candidatul va prezenta Comitetului filialei un dosar care va contine documentele prevazute la art. 11.
Art 22. - Conditiile de obtinere a atestatului de libera practica prin cele doua modalitati prevazute la art. 13 alin. (1) se stabilesc la propunerea fiecarei comisii aplicative prin hotarare a Comitetului director.
Art 23. - Trecerea psihologilor in trepte de specializare superioare se poate realiza la solicitare, dupa minimum 5 ani de exercitare a profesiei, daca sunt indeplinite si celelalte conditii de formare profesionala stabilite de catre fiecare Comisie aplicativa.
Art 24. - Obtinerea atestatului de libera practica prin procedurile specifice Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala este obligatorie pentru:
a) psihologii care desfasoara unele sau toate activitatile prevazute la art. 5 din lege in ministerele si institutiile cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale;
b) psihologii care, in conditiile legii, avizeaza psihologic persoanele care solicita permis de arma;
c) persoanele care desfasoara activitati de evaluare a comportamentului simulat prin tehnica poligraf.
Art 25. - Membrii Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala trebuie sa detina autorizatie de acces la informatii clasificate de nivel strict secret, eliberata de organele in drept, potrivit legii.
Art 26. - Controlul profesional, metodologic si deontologic pentru psihologii care isi desfasoara activitatea in institutiile din domeniul sigurantei nationale se realizeaza numai de catre membrii comisiei aplicative de specialitate.
Art 27. - (1) Comisia aplicativa competenta analizeaza documentele din dosarul de atestare si decide admiterea dosarului in baza indeplinirii conditiilor de studii, respectiv a disciplinelor obligatorii prevazute in procedurile specifice fiecareia.
(2) In cazul neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), presedintele comisiei propune Comitetului director neeliberarea atestatului solicitat.
Art 28. - Comitetul director, dupa parcurgerea etapelor obligatorii prevazute in prezentele norme, dupa caz, elibereaza solicitantului, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii dosarului la secretariatul Comitetului director, atestatul de libera practica sau adresa de comunicare a respingerii acordarii atestatului.
Art 29. - Persoanele nemultumite de rezultatul atestarii pot depune la secretariatul Comitetului director o contestatie in termen de 10 de zile de la data comunicarii.
Art 30. - In termen de 30 de zile de la data inregistrarii, Conducerea operativa a Colegiului va analiza contestatia depusa si prin grija secretariatului va comunica modul de solutionare a acesteia.
Art 31. - Dupa eliberarea atestatului, secretariatul Comitetului director va asigura inscrierea psihologului in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania si alocarea codului personal.
Art 32. - Parafa profesionala individuala va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele elemente:
a)numele si prenumele psihologului;
b)codul personal, format din 5 cifre, alocat in ordinea inscrierii in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania, partea I, cod ce nu va mai putea fi realocat;
c) treapta de specializare;
d) domeniul de specializare potrivit atestatului.
Art 33. - Atestatele de libera practica emise sunt in regim individual si se trec in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania, partea I.
Art 34. - (1) Dosarul persoanei atestate se arhiveaza la secretariatul Comitetului director, potrivit prevederilor legale.
(2) Dosarele persoanelor carora nu li s-a acordat atestatul se restituie acestora, iar pentru o noua solicitare de atestare psihologul va relua procedurile stabilite de prezentele norme.
(3) Pentru obtinerea atestatului in alta specialitate sau in alta treapta de specializare dosarul prevazut la alin. (1) se completeaza numai cu actele si documentele necesare.
Art 35. - Persoanele prevazute la art. 8 alin. (2) si (3) din lege, beneficiaza de recunoasterea documentelor de calificare profesionala in conformitate cu Legea nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, cu modificarile ulterioare. Dobandirea dreptului de libera practica, pentru cei care se stabilesc in Romania, se face in conformitate cu procedura aplicabila psihologilor romani, potrivit prezentelor norme. Autoritatea de recunoastere a calificarii profesionale obtinute in UE si SEE pentru cetatenii statelor membre este Colegiul Psihologilor din Romania.
Art 36. - (1) Persoanele prevazute la art. 8 alin. (3) din lege sunt exceptate de la procedura atestarii reglementata prin prezentele norme, precum si de la obligativitatea inscrierii in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania sau de la plata unor taxe administrative.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) au obligatia de a face o declaratie, autentificata de un notar public, referitoare la serviciile psihologice pe care le vor presta pe teritoriul Romaniei precum si la perioada prestarii acestor servicii , pe care o va depune la Comitetul Director.
(3) Documentele prevazute la alin. (2) vor fi insotite de copii legalizate, traduse in limba romana, ale documentelor care atesta competentele profesionale, in domeniul psihologiei, eliberate in tara de origine.
(4) In urma analizarii dosarului cu documentele prevazute la alin. (2) si (3) de catre conducerea operativa a Colegiului Psihologilor din Romania, potrivit art. 40 din lege, Presedintele acestuia va elibera autorizatia provizorie de prestare a serviciilor psihologice pentru perioada si activitatile solicitate prin cerere.
(5) Pentru persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. c) din lege, autoritatea de recunoastere a studiilor efectuate si a documentelor de calificare in profesia de psiholog este Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Art 37. - Potrivit art. 38 din lege comisiile aplicative elaboreaza norme si proceduri de control si supervizare profesionala in domeniile proprii aprobate de catre Consiliul Colegiului.
Art 38. - (1) Supervizarea profesionala este activitatea formativa specifica profesiei de psiholog prin care se asigura managementul calitatii actului psihologic.
(2) Comitetul director, prin Comisiile aplicative, stabileste procedurile de supervizare si de formare a psihologilor cu drept de supervizare.
(3) Psihologii principali pot superviza psihologii specialisti si psihologii practicanti, iar psihologii specialisti pot superviza psihologii practicanti conform procedurilor stabilite de catre fiecare Comisie aplicativa.
(4) Pentru a putea desfasura activitati de supervizare profesionala psihologul care solicita atestarea potrivit art. 10 lit. c) din lege, pe langa documentele prevazute la art. 11, trebuie sa indeplineasca si criteriile de competenta si experienta profesionala stabilite prin procedurile specifice fiecarei comisii aplicative.
Art 39. - (1) Controlul si supravegherea exercitarii profesiei de psiholog se realizeaza de catre membrii Comitetului director in conformitate cu procedurile stabilite prin hotarare a Consiliului Colegiului Psihologilor din Romania.
(2) Comitetul fiecarei filiale teritoriale controleaza activitatea profesionala a membrilor Colegiului din zona de responsabilitate, in limitele mandatului dat de Comitetul Director.
Art 40. - Pregatirea persoanelor cu atributii de control se face prin sustinerea unor instructaje periodice desfasurate la sediul Comitetului director sub coordonarea persoanelor desemnate prin dispozitie scrisa a Presedintelui acestuia.
Art 41. - Controlul pe baza de mandat al Comitetului director acordat Comitetului filialei se efectueaza in urmatoarele cazuri:
a) sesizari ale psihologilor din teritoriu;
b) reclamatii ale beneficiarilor serviciilor psihologice.
Art 42. - Reclamatia primita la Comitetul director este analizata si solutionata potrivit reglementarilor Codului de procedura disciplinara aprobat de Conventia nationala.
Art 43. - Furnizarea serviciilor psihologice se realizeaza prin: cabinete psihologice individuale, cabinete psihologice asociate, societati civile profesionale sau in temeiul unor contracte individuale de munca, potrivit legii.
Art 44. - Angajatorii au obligatia de a sprijini procesul de formare profesionala continua a psihologilor.
Art 45. - Comitetul director, prin comisiile sale, avizeaza profesional formele de pregatire continua a psihologilor.
Art 46. - In scopul asigurarii secretului profesional, actele, lucrarile si inregistrarile cu caracter profesional aflate asupra psihologului ori la locul unde acesta isi exercita profesia sunt inviolabile, potrivit legii.
Art 47. - (1) Probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, insemnarile si inregistrarile se pastreaza in conditii de siguranta o perioada de cel putin 10 ani de la incheierea relatiilor profesionale daca prin alte prevederi legale nu este prevazut un termen mai mare.
(2) La expirarea termenului prevazut la alin. (1), probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, insemnarile si inregistrarile se distrug in totalitate potrivit prevederilor legale.
Art 48. - Responsabilitatea pentru pastrarea probelor psihologice aplicate, a rezultatelor acestora, a insemnarilor si inregistrarilor revine psihologilor si, dupa caz, angajatorilor.
Art 49. - (1) Psihologul se poate asigura pentru raspunderea profesionala, in conditiile legii.
(2) Prin "raspundere profesionala" se intelege acoperirea daunelor efective suferite de beneficiar si rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor legii, ale prezentelor norme si ale Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica.
CAPITOLUL III
Dispozitii finale
Art 50. - La propunerea Comitetului director, Ministerul Educatiei si Cercetarii poate emite ordine in sprijinul reglementarii unor aspecte ale desfasurarii activitatii de psiholog cu drept de libera practica.
Art 51. - (1) Presedintele Comitetului director este abilitat sa emita dispozitii, iar Comitetul director are dreptul de a adopta hotarari, obligatorii, pentru aplicarea unitara si detalierea dispozitiilor legii, a prezentelor norme, precum si a altor acte normative ulterioare emise potrivit art. 50.
(2) Dispozitiile si hotararile cu caracter normativ vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit legii.
Art. 52. - (1) Cursurile complementare de specializare in domeniul psihologiei, altele decat cele universitare, se organizeaza numai sub egida si cu avizul Comitetului director al Colegiului Psihologilor din Romania.
(2) Valoarea creditelor privind formarea profesionala continua se stabileste, la propunerea comisiilor aplicative, prin dispozitie scrisa a Presedintelui Comitetului director.
Art. 53. - Spatiile necesare desfasurarii activitatilor prevazute la art. 5 din lege precum si dotarile aferente sunt stabilite, pentru fiecare forma de exercitare a profesiei de psiholog prin hotarari ale Comitetului director al Colegiului Psihologilor din Romania.
Art. 54. - Cotizatia anuala si nivelul taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare si a altor servicii prestate se aproba prin hotarare a Consiliului Colegiului Psihologilor din Romania.
Art. 55. - Spatiile necesare desfasurarii activitatii structurilor de conducere ale Colegiului Psihologilor din Romania si ale filialelor teritoriale ale acestuia se asigura, potrivit legii, de Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat.
Art. 56. - (1) Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania este organizat in doua parti:
a) partea I - evidenta psihologilor;
b) partea a II-a - evidenta formelor de exercitare a profesiei de psiholog.
(2) Responsabilitatea gestionarii si actualizarii registrului revine secretariatului Comitetului director.
Art. 57. - Documentele care atesta dreptul de libera practica, Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania si timbrul sec se realizeaza, in conditiile legii, de catre Regia Autonoma Monetaria Statului.

Legea 213/2004 Colegiul Psihologilor din Romania

LEGEA nr. 213
publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 492 din data 06/01/2004

L213/2004

Lege nr. 213 din 27 mai 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
Lege nr. 213
din 27 mai 2004
privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 492 din 1 iunie 2004
Art. 1. - Prezenta lege reglementează modul de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România.
Art. 2. - (1) Au dreptul să exercite profesia de psiholog:
a) cetăţenii români;
b) cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ai celorlalte state din Spaţiul Economic European, prin stabilire în România sau în regim de servicii temporare;
c) cetăţenii din alte ţări cu care România are convenţii bilaterale în domeniu.
(2) Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică se face de către persoanele prevăzute la alin. (1), care au absolvit o instituţie de învăţământ superior de specialitate, cu diplomă de licenţă în psihologie sau asimilată, obţinută într-o instituţie de învăţământ superior acreditată, din România sau din străinătate, recunoscută sau echivalată, după caz, potrivit legii.
Art. 3. - Psihologul cu drept de liberă practică se supune, în exercitarea profesiei, prevederilor legislaţiei naţionale, europene şi internaţionale, referitoare la drepturile fundamentale ale omului.
Art. 4. - (1) Psihologul cu drept de liberă practică îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului independenţei profesionale, care îi conferă dreptul de iniţiativă şi decizie în exercitarea actului profesional, cu asumarea deplină a răspunderii pentru calitatea acestuia.
(2) Confidenţialitatea actului psihologic este protejată prin lege şi este o obligaţie a oricărui psiholog.
Art. 5. - Psihologul cu drept de liberă practică desfăşoară următoarele tipuri de activităţi:
a)studiul comportamentului uman şi al proceselor mentale;
b)investigarea şi recomandarea căilor de soluţionare a problemelor psihologice;
c) elaborarea şi aplicarea de teste pentru măsurarea inteligenţei, abilităţilor, aptitudinilor şi a altor caracteristici umane;
d) testarea psihologică, prevenirea şi psihoterapia tulburărilor emoţionale şi de personalitate, precum şi a fenomenelor de inadaptare la mediul social şi profesional;
e) interpretarea datelor obţinute şi elaborarea recomandărilor pe care le consideră necesare.
Art. 6. - Exercitarea profesiei de psiholog se desfăşoară:
a) în sectorul privat, în regim salarial, sau independent cu drept de liberă practică, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi ale altor reglementări şi acte normative în vigoare;
b) în sectorul public, în care psihologii au, după caz, statutul de funcţionar public, cadru didactic şi alte funcţii, potrivit prevederilor legilor speciale şi regulamentelor sau statutelor instituţiei respective.

CAPITOLUL II
Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică
SECŢIUNEA 1
Dobândirea şi exercitarea dreptului de liberă practică

Art. 7. - (1) Dreptul de liberă practică implică exercitarea activităţilor prevăzute la art. 5 şi asumarea deplină a răspunderii pentru calitatea actului profesional în raport cu beneficiarii serviciilor psihologice, cu respectarea reglementărilor specifice în domeniu.
(2) Dreptul de liberă practică se exercită olograf, cu menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a codului personal din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, concomitent cu aplicarea parafei proprii.
Art. 8. - (1) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) dobândesc atestatul de liberă practică în condiţiile prezentei legi. Dobândirea atestatului atrage înscrierea în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România.
(2) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), atestate ca psihologi de autorităţile competente din statele membre ale Uniunii Europene şi ale celorlalte state din Spaţiul Economic European, dobândesc dreptul de liberă practică în urma recunoaşterii profesionale, în conformitate cu dispoziţiile legii speciale şi ale normelor europene în domeniu.
(3) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), care prestează servicii temporare, au obligaţia de a face o declaraţie referitoare la serviciile prestate, care se depune la Colegiul Psihologilor din România, acestea fiind exceptate de la procedura atestării, precum şi de la obligativitatea înscrierii în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România sau de la plata unei taxe administrative. În acest caz se aplică o procedură simplificată, stabilită prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 9. - Atestatul de liberă practică se eliberează pe baza normelor metodologice de aplicare a prezentei legi şi a stării de sănătate certificate.
Art. 10. - În funcţie de competenţa şi experienţa profesională ale solicitantului, se poate acorda una dintre următoarele forme de atestare:
a) atestatul de liberă practică pentru activitate în condiţii de supervizare, pentru psihologii fără experienţă în domeniul respectiv;
b) atestatul de liberă practică în regim de asociere, pentru psihologii care lucrează în colective profesionale;
c) atestatul de liberă practică autonomă, pentru psihologii care întrunesc criteriile de competenţă şi experienţă profesională stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 11. - Atestatele prevăzute la art. 10 lit. a) şi b) pot fi revizuite, la cerere, după minimum un an.
Art. 12. - Controlul şi supravegherea modului de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică se fac în conformitate cu prevederile prezentei legi

SECŢIUNEA a 2-a
Forme de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică

Art. 13. - (1) Pentru exercitarea profesiei, psihologii cu drept de liberă practică pot înfiinţa, la alegere, potrivit legii, cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau îşi pot desfăşura activitatea în temeiul unor contracte de muncă, potrivit legii.
(2) Indiferent de forma de exercitare a profesiei, psihologii cu drept de liberă practică pot angaja salariaţi, în condiţiile legii.
Art. 14. - (1) Cabinetele individuale de psihologie, constituite potrivit legii, se declară la Colegiul Psihologilor din România. Raporturile contractuale se stabilesc între psihologul cu drept de liberă practică şi beneficiarul serviciilor oferite de acesta.
(2) Cabinetele individuale se pot asocia prin contract şi se declară la Colegiul Psihologilor din România.
(3) Formele şi modalităţile de exercitare a profesiei, declarate la Colegiul Psihologilor din România, sunt înregistrate în mod obligatoriu în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România.
Art. 15. - (1) Societăţile civile profesionale se constituie, în condiţiile legii, prin contract de societate civilă încheiat între 2 sau mai mulţi psihologi cu drept de liberă practică, şi sunt declarate la Colegiul Psihologilor din România.
(2) Raporturile contractuale se nasc între beneficiar şi societatea civilă profesională, indiferent care dintre psihologii cu drept de liberă practică asociaţi îndeplineşte serviciul profesional.
(3) În cadrul societăţilor civile profesionale patrimoniul este comun şi aparţine asociaţiilor în cotele-părţi stabilite prin contractul de societate civilă.
SECŢIUNEA a 3-a
Drepturile şi obligaţiile psihologilor cu drept de liberă practică

Art. 16. - Psihologul cu drept de liberă practică are următoarele drepturi:
a) să desfăşoare activităţile prevăzute la art. 5, în conformitate cu tipul de atestat deţinut;
b) să obţină pentru serviciile prestate un onorariu sau salariu negociat în mod liber cu beneficiarul.
Art. 17. - Psihologul cu drept de liberă practică are următoarele obligaţii:
a) să cunoască şi să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
b) să se conformeze şi să respecte Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
c) să exercite dreptul de liberă practică în limitele stabilite prin tipul de atestat deţinut;
d) să se preocupe de perfecţionarea calificării profesionale;
e) să îşi asume întreaga responsabilitate profesională faţă de beneficiar, manifestând conştiinciozitate şi probitate profesională;
f) să servească interesele beneficiarului în acord cu interesul public şi cu exigenţele profesionale.
SECŢIUNEA a 4-a
Suspendarea şi încetarea dreptului de liberă practică.
Radierea din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă
practică din România.
Art. 18. - Dreptul de liberă practică se suspendă:
a) temporar, la cererea persoanei înscrise;
b) după 6 luni de neplată, fără justificare, a cotizaţiei anuale către Colegiul Psihologilor din România, până la achitarea ei integrală;
c) cu titlu de sancţiune disciplinară, pe toată durata sancţiunii;
d) pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă.
Art. 19. - (1) Dreptul de liberă practică încetează:
a) prin renunţarea în scris la exerciţiul dreptului de liberă practică;
b) dacă persoana înscrisă a fost condamnată pentru o faptă prevăzută de lege, în legătură cu exercitarea dreptului de liberă practică, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a exercita profesia printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
(2) Încetarea dreptului de liberă practică atrage radierea din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România.
SECŢIUNEA a 5-a
Interdicţii şi incompatibilităţi în exercitarea profesiei
de psiholog cu drept de liberă practică

Art. 20. - Nu poate exercita profesia de psiholog cu drept de liberă practică:
a) psihologul care a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii în împrejurări legate de exercitarea profesiei de psiholog şi pentru care nu a intervenit reabilitarea;
b) psihologul căruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească;
c) psihologul căruia i s-a suspendat temporar avizul de exercitare a profesiei, ca sancţiune disciplinară, pe durata suspendării.
Art. 21. - Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică este incompatibilă cu:
a) desfăşurarea oricărei activităţi de natură a aduce atingere demnităţii profesionale sau bunelor moravuri;
b) starea de sănătate necorespunzătoare, certificată de Comisia de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, potrivit legii;
c) folosirea cu bună ştiinţă a cunoştinţelor sau metodelor profesionale în defavoarea persoanei sau în scop ilegal.
Art. 22. - Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) trebuie să facă dovada că nu se află într-o situaţie definită la art. 20 şi 21, prin documente provenite de la autorităţile competente din ţările respective.
CAPITOLUL III
Colegiul Psihologilor din România
SECŢIUNEA 1
Organizare şi atribuţii

Art. 23. - (1) Colegiul Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, este o organizaţie profesională, cu personalitate juridică, de drept privat, apolitică, autonomă şi independentă, de interes public, cu patrimoniu şi buget proprii. Colegiul are rolul de a reprezenta şi de a ocroti la nivel naţional şi internaţional interesele profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
(2) Colegiul are sediul central în municipiul Bucureşti.
(3) Colegiul se constituie din totalitatea psihologilor cu drept de liberă practică din România.
(4) Psihologii cu drept de liberă practică au dreptul, fără nici o îngrădire, să adere la alte forme de asociere profesională.
(5) Colegiul are obligaţia de a publica anual Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România.
Art. 24. - Atribuţiile Colegiului sunt următoarele:
a) asigură respectarea cadrului organizatoric pentru exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în condiţiile prezentei legi;
b) instituie standarde de calitate a serviciilor psihologice;
c) instituie un cadru de promovare şi de dezvoltare a competenţei profesionale;
d) instituie şi promovează norme deontologice în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
e) reprezintă interesele membrilor săi în faţa autorităţilor publice şi administrative, precum şi în organismele profesionale internaţionale;
f) atestă dreptul de liberă practică al psihologilor şi gestionează Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România
SECŢIUNEA a 2-a
Forurile de conducere

Art. 25. - (1) Forurile de conducere ale Colegiului sunt:
a) Convenţia naţională;
b) Consiliul Colegiului;
c) Comitetul director;
d) preşedintele Colegiului.
(2) Alegerea forurilor de conducere ale Colegiului se face numai prin vot secret.
(3) Persoanele alese în forurile de conducere exercită un mandat de 4 ani şi nu mai mult de două ori consecutiv.
(4) Forurile de conducere colectivă iau hotărâri prin vot deschis, dacă nu hotărăsc altfel.
Art. 26. - (1) Convenţia naţională este constituită din reprezentanţii membrilor Colegiului, pe baza unei norme de reprezentare, proporţional cu numărul membrilor din fiecare filială.
(2) Convenţia se întruneşte, de regulă, o dată la 4 ani. Ea se poate întruni în sesiune extraordinară la solicitarea majorităţii simple a membrilor Consiliului Colegiului.
(3) Convocarea Convenţiei naţionale se face prin mass-media, cu cel puţin 3 luni înainte de data fixată.
(4) Convenţia naţională este precedată de convenţii teritoriale, care aprobă reprezentanţii în conformitate cu norma de reprezentare.
(5) Convenţia naţională este legal constituită în prezenţa a două treimi din numărul reprezentanţilor delegaţi. Dacă la prima convocare condiţia de cvorum nu este îndeplinită, Comitetul director stabileşte o nouă dată, nu mai devreme de 15 zile calendaristice. În această situaţie, Convenţia naţională este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor delegaţi şi adoptă hotărâri cu majoritatea membrilor prezenţi.
Art. 27. - Convenţia naţională are următoarele atribuţii:
a) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare internă, Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, Codul de procedură disciplinară, Normele de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică, precum şi modificările la acestea;
b) alege şi revocă preşedintele Colegiului şi membrii Comitetului director;
c) aprobă raportul de activitate al Consiliului Colegiului şi alte documente.
Art. 28. - Consiliul Colegiului este constituit din preşedintele Colegiului, care este şi preşedinte al Consiliului Colegiului, membrii Comitetului director şi preşedinţii filialelor teritoriale.
Art. 29. - (1) Consiliul Colegiului se întruneşte anual, la convocarea preşedintelui Colegiului.
(2) Consiliul Colegiului se poate întruni şi în mod excepţional, la solicitarea majorităţii simple a membrilor săi.
Art. 30. - Atribuţiile Consiliului Colegiului sunt următoarele:
a) stabileşte liniile directoare în legătură cu problemele fundamentale ale profesiei de psiholog cu drept de liberă practică şi ale activităţii Colegiului;
b) analizează şi aprobă raportul de activitate al Comitetului director;
c) aprobă cotizaţia anuală şi nivelul taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare şi a altor servicii prestate;
d) aprobă structurile administrative ale Comitetului director, înfiinţarea de noi comisii sau restructurarea celor existente;
e) aprobă raportul de audit financiar, efectuat de o firmă independentă;
f) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Colegiului, bilanţul Colegiului şi descarcă Comitetul director de gestiunea fondurilor.
Art. 31. - Comitetul director este constituit din preşedintele Colegiului, care deţine şi calitatea de preşedinte al Comitetului director, preşedinţii comisiilor prevăzute la art. 35 şi membrii acestora.
Art. 32. - Înlocuitorul de drept al preşedintelui Comitetului director, în caz de indisponibilitate, este preşedintele Comisiei de deontologie şi disciplină sau alt preşedinte de comisie, desemnat de Comitetul director.
Art. 33. - Comitetul director are următoarele atribuţii:
a) eliberează atestatul de psiholog cu drept de liberă practică;
b) eliberează avizul pentru metodele şi tehnicile de evaluare şi asistenţă psihologică, precum şi modul de utilizare a acestora;
c) propune instituţiilor abilitate cursuri şi alte forme de educaţie permanentă în domeniul psihologiei, în conformitate cu prevederile legale;
d) elaborează Regulamentul de organizare şi funcţionare internă;
e) elaborează Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
f) elaborează, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
g) elaborează Codul de procedură disciplinară şi urmăreşte aplicarea acestuia;
h) elaborează Normele de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică;
i) întocmeşte, reactualizează şi face public Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România;
j) mediază litigiile dintre psihologi cu drept de liberă practică, dintre aceştia şi beneficiarii serviciilor psihologice, precum şi dintre psihologi şi angajatorii acestora, în probleme legate de exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
k) sesizează organele în drept în cazurile de exercitare ilicită a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
l) propune nivelul taxelor pentru serviciile prestate, precum şi al cotizaţiei anuale.
Art. 34. - Comitetul director funcţionează prin şedinţe în plen şi pe comisii, ale căror competenţe şi periodicitate sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare internă.
Art. 35. - (1) În cadrul Comitetului director funcţionează următoarele comisii:
a) comisii aplicative: Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie; Comisia de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor; Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională; Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
b) Comisia metodologică;
c) Comisia de deontologie şi disciplină.
(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) sunt structuri organizatorice de specialitate ale căror atribuţii sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare internă.
(3) În funcţie de necesităţi, se pot înfiinţa, desfiinţa sau restructura comisiile existente.
Art. 36. - Comisiile au următoarele atribuţii:
a) comisiile aplicative desfăşoară procedurile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi şi propun Comitetului director eliberarea atestatului în domeniile de specializare corespunzătoare;
b) Comisia metodologică avizează metodele şi tehnicile de asistenţă psihologică în conformitate cu Normele de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică;
c) Comisia de deontologie şi disciplină urmăreşte respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, judecă abaterile de la prevederile acestuia şi aplică sancţiuni, conform prezentei legi.
Art. 37. - Fiecare comisie este condusă de un birou constituit din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi dispune de un secretariat tehnic.
Art. 38. - Comisiile elaborează norme şi proceduri de control şi supervizare profesională în domeniile proprii, aprobate de către Consiliul Colegiului, asigurând pregătirea persoanelor cu atribuţii de control.
Art. 39. - Membrii Comitetului director şi ai conducerii filialelor teritoriale au dreptul la indemnizaţii de şedinţă stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare internă şi la decontarea cheltuielilor de deplasare legate de îndeplinirea atribuţiilor specifice.
Art. 40. - Preşedintele Colegiului şi preşedinţii comisiilor prevăzute la art. 35 asigură conducerea operativă a Colegiului.
Art. 41. - Preşedintele Colegiului are următoarele atribuţii:
a) reprezintă Colegiul în relaţiile cu alte organizaţii şi instituţii din ţară şi din străinătate;
b) încheie convenţii şi contracte în numele Colegiului, cu aprobarea Comitetului director;
c) convoacă şi conduce şedinţele Comitetului director, Consiliului Colegiului şi Convenţiei naţionale;
d) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Comitetului director.
SECŢIUNEA a 3-a
Filialele teritoriale ale Colegiului

Art. 42. - (1) Colegiul are filiale teritoriale, la nivel de judeţ şi în municipiul Bucureşti.
(2) Dacă într-un judeţ există mai puţin de 50 de psihologi cu drept de liberă practică, se vor putea înfiinţa filiale teritoriale prin asocierea psihologilor din judeţe limitrofe.
Art. 43. - Forurile de conducere ale filialelor teritoriale sunt:
a) convenţia filialei;
b) comitetul filialei;
c) preşedintele filialei.
Art. 44. - Convenţia filialei reprezintă forul de dezbatere al membrilor Colegiului, cu domiciliul în zona respectivă, şi are următoarele atribuţii:
a) dezbate problemele specifice ale practicii profesionale curente;
b) aprobă raportul anual de activitate al comitetului filialei;
c) alege şi revocă preşedintele şi membrii comitetului filialei;
d) alege reprezentanţii pentru Convenţia naţională;
e) propune candidaţi la funcţia de preşedinte al Colegiului şi de membru al Comitetului director.
Art. 45. - Convenţia filialei se întruneşte anual la convocarea preşedintelui filialei sau la solicitarea majorităţii membrilor filialei.
Art. 46. - (1) Comitetul filialei este structura de coordonare la nivel teritorial şi se află sub autoritatea Comitetului director.
(2) Comitetul filialei este condus de un preşedinte şi este constituit dintr-un număr impar de membri.
(3) Atribuţiile comitetului filialei:
a) elaborează raportul anual de activitate şi, după aprobarea acestuia de convenţia filialei, îl înaintează Comitetului director;
b) informează membrii cu privire la hotărârile Colegiului;
c) poate face propuneri de reprezentare la Convenţia naţională;
d) poate face propuneri de candidaturi pentru preşedinte şi membrii Comitetului director;
e) controlează activitatea profesională a membrilor Colegiului din zona filialei respective, pe baza mandatului dat de Comitetul director, şi avizează dosarele psihologilor cu drept de liberă practică propuşi pentru activităţi de control;
f) primeşte dosarele de atestare, verifică conformitatea lor şi le transmite Comitetului director.
Art. 47. - Înlocuitorul de drept al preşedintelui filialei este membrul din comitetul filialei cu vechimea profesională cea mai mare.


SECŢIUNEA a 4-a
Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România

Art. 48. - (1) Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România cuprinde lista psihologilor cu drept de liberă practică, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) Registrul este un document public, fiind pus la dispoziţia beneficiarilor serviciilor psihologice, cu scopul de a certifica dreptul de liberă practică şi domeniile de competenţă ale membrilor Colegiului.
(3) Comitetul director are obligaţia să asigure publicitatea Registrului unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, prin mijloace electronice şi prin editarea anuală a acestuia.
CAPITOLUL IV
Finanţarea activităţii Colegiului

Art. 49. - Sursele de finanţare ale Colegiului sunt următoarele:
a) cotizaţii;
b) taxe;
c) donaţii şi sponsorizări din partea unor persoane fizice şi juridice;
d) alte surse, conform legilor în vigoare.
Art. 50. - Repartizarea bugetului pentru Comitetul director şi comitetele filialelor se aprobă de către Consiliul Colegiului.
Art. 51. - Fondurile băneşti se utilizează pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, investiţii şi dotări, precum şi pentru alte scopuri aparţinând domeniului specific de activitate.
Art. 52. - Activitatea financiară se supune controlului organelor în drept
CAPITOLUL V
Răspunderea disciplinară

Art. 53. - Comitetul director al Colegiului judecă litigiile şi abaterile deontologice, disciplinare şi profesionale ale psihologilor, în conformitate cu Codul de procedură disciplinară.
Art. 54. - (1) Psihologii cu drept de liberă practică care încalcă prevederile prezentei legi şi regulamentele specifice privind exercitarea profesiei de psiholog sau nu respectă Codul deontologic răspund disciplinar în funcţie de gravitatea abaterii, putând fi sancţionaţi cu:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) suspendarea temporară, pe un interval de 6-12 luni, a avizului de exercitare a profesiei;
d) retragerea definitivă a atestatului.
(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) se comunică în termen de 10 zile inspectoratului teritorial de muncă, precum şi instituţiei sau unităţii cu care psihologul sancţionat a încheiat contractul de muncă.
Art. 55. - Sancţiunile prevăzute la art. 54 alin. (1) lit. a) şi b) se aplică de către Comisia de deontologie şi disciplină, la propunerea comisiilor de specialitate ale Comitetului director, iar cele menţionate la art. 54 alin. (1) lit. c) şi d), de către Comitetul director, la propunerea Comisiei de deontologie şi disciplină.
Art. 56. - Sancţiunile prevăzute la art. 54 alin. (1) lit. a) şi b) pot fi contestate la Comitetul director, iar cele menţionate la art. 54 alin. (1) lit. c) şi d), la Consiliul Colegiului.
Art. 57. - Răspunderea disciplinară a psihologilor cu drept de liberă practică atestaţi potrivit prezentei legi nu exclude răspunderea penală, contravenţională, civilă sau materială, conform prevederilor legale.
Art. 58. - Practicarea profesiei de psiholog, în condiţii de liberă practică, de către o persoană care nu are această calitate constituie infracţiune şi se pedepseşte conform Codului penal.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 59. - Asociaţia Psihologilor din România desemnează un comitet de iniţiativă care convoacă Adunarea de constituire a Colegiului, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 60. - Adunarea de constituire a Colegiului alege Comitetul director provizoriu, preşedintele interimar şi desemnează comitete de iniţiativă teritoriale.
Art. 61. - Comitetul director ales de Adunarea de constituire a Colegiului elaborează în termen de 6 luni documentele prevăzute la art. 33 lit. d), e), g) şi h) şi, în acelaşi termen, convoacă Convenţia naţională a Colegiului.
Art. 62. - Cu 3 luni înaintea Convenţiei naţionale, comitetele filialelor teritoriale ale Colegiului organizează convenţiile filialelor, care aleg membrii comitetelor, desemnează reprezentanţii la Convenţia naţională şi aprobă propunerile pentru funcţiile la nivelul Colegiului.
Art. 63. - Convenţia naţională aprobă documentele de organizare şi funcţionare prevăzute de prezenta lege, alege preşedintele şi membrii Comitetului director, pentru un mandat de 4 ani.
Art. 64. - Impunerea de către Colegiu a unor restricţii privind amplasarea şi numărul cabinetelor psihologice de liberă practică este strict interzisă.
Art. 65. - Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la constituirea forurilor de conducere ale Colegiului.
Art. 66. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 17 mai 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
GHEORGHE BUZATU
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 mai 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
CONSTANTIN NIŢĂ

Bucureşti, 27 mai 2004.
Nr. 213

Cursuri de formare in meseria de psihoterapeut acreditate

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIVĂ

(A.R.P.I.)

Prima Asociaţie de Psihoterapie Integrativă din România acreditată european de Asociaţia Europeană de Psihoterapie Integrativă, Anglia

Reprezentanta Asociaţiei Europene de Psihoterapie (E.A.P.) pentru obţinerea Certificatelor Europene în Psihoterapie Integrativă

si

COLEGIUL PSIHOLOGILOR din ROMÂNIA

FEDERAŢIA ROMÂNĂ de PSIHOTERAPIE (F.R.P.)

EUROPEAN ASSOCIATION of INTEGRATIVE PSYCHOTHERAPY ANGLIA (E.A.I.P.)

Organizează:

CURSURI DE FORMARE IN

PSIHOTERAPIE INTEGRATIVĂ

ÎN ORAŞELE: CRAIOVA, CONSTANŢA, BUCUREŞTI, PITEŞTI,

BAIA-MARE, SATU-MARE

Se pot înscrie la formarea în psihoterapie integrativă persoane din domeniile: psihologie, psihosociologie, sociopsihologie, psihopedagogie specială, asistenţă socială, pedagogie, medicină

Formatori principali în psihoterapie integrativă:

- GINA CHIRIAC - ANGELA CARR

- KEN EVANS - TUDORA SIMA

- JOANNA HEWITT EVANS -STOLTZ GABRIELA

- PAUL BARBER -TUDOR UDRIŞTOIU

-IOAN ANDRONIC-

Studenţii vor participa la work-shopuri conduse de formatori din Anglia de la prestigioase Instituţii de Psihoterapie Integrativă, cum ar fi Insitutul European pentru Studii Psihoterapeutice, Institutul de formare în psihoterapie Scarborough şi Institutul Metanoia din Londra.

Programa cursului cuprinde:

Introducere în psihoterapia integrativă, Psihopatologie – DSM, Tehnici şi metode în psihoterapie integrativă, Integrarea psihoterapiilor,

Aplicaţii ale psihoterapiei integrative în terapia de cuplu şi familie,

Aplicaţii ale psihoterapiei integrative în terapia copilului si in cadrul social,

Aplicaţii ale psihoterapiei integrative în dezvoltarea spirituală şi perspectiva ecologică,

Imaginea de sine, stima de sine şi încrederea în sine, inteligenţa emoţională şi managementul stresului,

Comunicarea şi abilităţile sociale, rezolvarea creativă a problemelor,

Terapie individuală şi de grup.

Despre credinţe, Tehnici de dezvoltare personală.

Obţierea dreptului de liberă practică în specialitatea psiholog psihoterapeut (cod C.O.R. 244503) se obţine astfel:

- ATESTATUL DE LIBERĂ PRACTICĂ CA PSIHOLOG-PSIHOTERAPEUT CU PRACTICĂ SUB SUPERVIZARE la sfârşitul Formării de Bază, după 2 ani, în baza diplomei de absolvire eliberată de A.R.P.I., cursanţii vor primi din partea Colegiului Psihologilor din România, conform Legii Psihologului nr. 213/27.05.2004, art. 10, alineatul a), - ATESTATUL DE LIBERĂ PRACTICĂ, PSIHOLOG PSIHOTERAPEUT INDEPENDENT. după terminarea stagiului clinic de supervizare.

Pentru înscriere şi informaţii suplimentare contactaţi-ne

la email-ul contact@psihoterapieintegrativa.ro Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , telefon: Secretariat A.R.P.I.: 0755/046.913